Omul bolnav in faza avansata se agata cu disperare de orice tratament despre care aude ca ar fi bun pentru boala sa ,incercand astfel sa si lungeasca zilele,cazand astfel in plasa unor pseudoterapeuti a caror foame de bani nu este egalata decat de prostia celor care platesc pentru a se lasa mintiti.Cunosc cazuri in care oameni bolnavi ,neputandu se impaca cu ideea ca s a apropit funia de par,au fost foarte usor convinsi sa inghita faina din gandaci de bucatarie,sa bea apa statuta din nu stiu ce baltoaca facatoare de minuni,sa se taie sub limba ca acolo e tot sangele rau sau sa pasca la miez de noapte din gradina terapeutului a treia frunza de la varf dintr o tufa de pelin adusa tocmai de la poalele muntelui Ciupanezu din Africa de Sud .
Atunci cand nimic nu mai conteaza in afara propriei vieti,inghiti orice pentru a mai lungi agonia in care te zbati.
Ce ne determina totusi sa inghitim mizerii care stim ca ne fac rau ,atata timp cat viata noastra,sau a celor iubiti de noi nu depinde de cantitatea ingurgitata zilnic.
Si noi suntem oameni si gresim ar fi o motivatie de care ne agatam pentru a nu fi obligati sa luam decizia de ai da dracului...
Eu spre exemplu imi tin dusmanii foarte aproape pentru a i cunoaste mai bine,pentru a le studia miscarile si slabiciunile,pentru ai putea lovi in momente de maxima slabiciune .Ma mint zilnic in timp ce pasc cucuta si pelin pana imi va veni bine. Suntem marea majoritate bolnavi de boala 'fate trate cu dracu pana treci lacu',inghitind mizerii fara a fi obligati de situatii imperative.Incet si sigur se distruge in noi orgoliul si sentimentul de verticalitate pe care candva il aveau batranii nostri,neatinsi de obiceiuri politicianiste, care de cele mai multe ori priveau cu incrancenare viata in alb si negru.Inghitim zi de zi gandaci de bucatarie si pastem cucuta in speranta ca va veni vremea sa ne facem bine,fara sa realizam ca de fapt atitudinea de bolnav incurabil a devenit o prima realitate,care a inlocuit omul din fata oglinzii ce si jura razbunare.
Acum acceptam mizerii inclusiv pentru o viata facila si nu pentru supravietuire.Avem punte peste lac,stim si sa inotam dar,preferam sa ne facem frate cu dracu' si ne urcam in barca lui fara sa fim siguri ca ajungem pe celalalt mal,ba mai mult, il si platim pentru asta.Speram ca va veni ziua in care vom fi din nou noi,murind incet,intoxicati de bune intentii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu