In vino veritas

     O femeie poate ierta cateodata un barbat care incearca sa o seduca,dar niciodata pe barbatul care rateaza o ocazie atunci cand i se ofera.
 CHARLES MAURICE DE TALLEYRAND PERRIGORD


    Sticla asta refuza sa fie desfacuta,lasandu-se mai greu decat o femeie care iubeste pe un altul.Dopul de pluta se rupse la a treia penetrare a tirbusonului de duzina .Era prea de soi pentru a fi smuls barbar,fara a respecta ceremonialul cu servetul alb de pe mana efeminata a ospatarului politicos si profesional.In mainile batatorite de munca ale taranului parea o jucarie inteligenta incaputa in mainile unei maimute care incearca sa o faca sa cante precum copilul de la care o furase.
 Setea ii uscase si ultima picatura de saliva din gura.In mijlocul campului,la umbra corcodusului asta tepos,nu ii mai ramasese decat sticla asta de vin primita de la un domn care ramasese impotmolit cu masina in nororiul drumului dintre tarlale.Cumparase un lot si fusese sa-l vada impreuna cu o domnita blonda si tinerica.
Era doctor si vinul il primise de la un pacient.Sticla de vin frantuzesc se plimbase prin multe case si vitrine,avand un etern rol de spaga.Primind sticla se uitase curios la ea si o invarti incercand sa se dumireasca ce fel de bautura este,i-a lasat doctorului impresia ca nu va putea sa o bea fara  a avea si cu ce sa o desfaca.Aplecandu-se spre domnita platinata strident,scoase de la picioarele acesteia doua pahare de plastic cu picior si un tirbuson de duzina pe care i le intinse prin geamul deschis pe jumatate.
  Dopul,pe jumatate sfaramat de tirbuson in gatul sticlei,refuza sa iasa sporindu-i si mai mult setea.Din corcodusul salbatic si tepos taie un vlastar tanar de anul trecut pe care il coji frebil,cu miscari precipitate si nesigure.Aseza sticla in iarba deasa,tinand-o strans intre picioare printre cojile batului curatat,si inpinse cu putere jumatatea de dop ramasa in sticla.Dopul ceda si datorita presiunii create,un jet subtire de vin rosu,parfumat il stropi pe fata nerasa si arsa de vant.Sterse picaturile de vin ramase in barba cu mana zambind victorios la sticla ce se lasase atat de greu.Cauta cu privirea pe cineva ca pentru a-si impartasi isprava .
  Ducand sticla la gura bau avid  din licoarea mult ravnita si ar fi continuat mult timp daca restul de dop nu s-ar fi poticnit din nou in gatul sticlei verzui,ca o ultima impotrivire,ca un ultim refuz tardiv al unei femei pe jumatate dezbracata.Pauza asta ii sublinie gustul discret,usor catifelat al licorii.Lasa sticla pe jumatate de la gura pentru a-i permite dopului sas pluteasca din nou in vin si cu o miscare usoara,lina,de care nu l-ai ficrezut in stare,ridica iar sticla din care bau cu mai multa atentie,cu mai multa voluptate,cu mai putina sete inca o gura   plina.Zari in iarba cele doua pahare de plastic transparent,imitatie nereusita a cristalului,pe care un bondar si o gargarita nauca hotarasera sa se odihneasca,ignorandu-se reciproc.Un gand de boierie i se nascuse subit la vederea acestora si fara sa-i pese de bondar ridica  paharul de jos si sufla tare in el,tinandu-l tacticos de picior,ca pentru a indeparta praful.Turna usor,ca in reclame,vinul rosu si pafumat in paharul de plastic,descoperind usor fiecare nuanta de salbaticie a culorii aprinse de lumina.La suprafata pluteau cateva urme de pluta in jurul carora bule fine,abia perceptibile,de aer se invarteau incet,ca o ultima amintire a unui dop pastrator de secrete si voluptati refuzate unui muritor de rand.Le pescui pe rand cu un fir de iarba pentru a-i lasa netulburata de amintiri ale originii barbare si simple,noua conditie superioara.
... parfum dulce,de femeie implinita de dorinte,usor catifelat ca o frunza proaspata de fag,cu vagi urme de nuca sparta la gura sobei si gutui ingalbenite de bruma tarzie,se impleteau perceptibil,uneori chiar vizual inaltandu-se ca intr-un dans oriental din paharul pe jumatate plin.Inca o gura sorbita incet,ca un sarut furat sub luna,ca o rugaciune spusa in soapta in Noaptea de Inviere,dezleaga amintiri de toamna tarzie visate in primaveri eterne.Explozie de sentimente contradictorii dupa doar o jumatate de pahar...
  Iarba moale si frageda ca o copila,crescuta suplu printre firele uscate de iarna trecuta proaspat,plecata din aceeasi radacina ca si cea de anul trecut,toata cu aceeasi origine,aceeasi mama,tanjea sa fie pascuta fara a fi lasata sa imbatraneasca,sa fie cosita si stransa pentru iarna pentru a aduce aminte de primavara asta cu toate visele ei,oferind acum asternut unor oase tanjinde.
 De la o gura la alta,tot mai mici si mai gustate,mai traite ca si o noapte careia i se refuza rasaritul,visele se transformau din taine in tipetele guturale ale dorintei cerute imperativ de a trai.Regrete ale timpului trecut fara aceste picaturi de viata,inlocuite pe alocuri de apa salcie si calda bauta la cate un cap de rand...
  Picaturi din ce in ce mai mari se prelingeau pe firele copile catre radacini batrane ca o ofranda mortilor.
De sufletul lor sa fie,caci ei nu stiu de vise,acum au certitudini iar noi blesteme de femei in fata carora nu am fost suficient de barbati.
 Tu sa ridici blestemul femeie...
.

decembrie

Te uita cum plange decembre
Priveste ce sange-i in strada
Miroase a fum si a pucioasa
Si moartea-i aproape

Priveste cum moare copilul
Ucis de glontul mileniului trei
Iar mama din brate isi lasa odorul
O floare sa-i dea ucigasului sau

Pe strada se moare ca-n filme
Se trage in tot ce-i bizar
Cu tancul,cu tunul,cu pusca
Se moare-n zadar

Se canta,se plange,se rade
Se moare,se fuge,se lupta
Se alunga din suflete frica
Se cheama inapoi Dumnezeu

Sodade

De dor,de of,de jale...
 Intraductibila structura a trairilor unei femei care a cantat traind fiecare nota,fiecare cuvant.
Un tipat continuu,soptit si ascuns in suferinta unei intregi vieti,traita militand pentru normalitate,pentru decenta
 Sodade este intraductibil.Acesta este motivul pentru care Besame mucho a fost preluat si cantat asa cum nu au facut-o cei dintai,mult mai celebri ca ea.A realizat ca subtilitatile nu sunt pentru marile scene si pentru a fi inteleasa mai bine s-a descaltat.

 Despre Cesaria Evora nu poate vorbi decat muzica ei.

Tribunal

-Va rog sa povestiti ce s-a intamplat in acea seara,cum s-au petrecut lucrurile.
-Domnule Judecator eu eram cam drogat atunci,trasesem niste sare pe nas si nu-mi mai aduc bine aminte.Ce sunt sigur e ca Dragonul i-a pus piedica Balaurului si asta a cazut peste o maimuta care bea lapte cu paiul.
-Te rog sa fii mai explicit.Cum te-ai drogat cu sare?Ai prizat sare de bucatarie?Sunt curios sa aflu.
-Nu sare care se pune in mancare,sare de baie.Cu vanilie...
-Stai putin,tu vrei sa spui ca ai prizat sare de baie si ca erai drogat.Dar de la sarea de baie nu ai cum sa te droghezi.Asta este pentru relaxare in cada,nu ca sa o prizezi.Spune mai bine cine este Dragonul.Il recunosti pe Dragon in aceasta sala?
-Domnule Judecator,Dragonul este un Dragon.Cu aripi,cu gheare si scoate foc pe nari.Nu cred ca l-ati primi aici ca mai si pute a motorina.
-Mai baiatule tu esti si acum drogat?
-Putin,Domnule Judecator,ca am tras putin inainte sa ma aduca gaborii aicea.Eu nu-i suport pe astia in uniforma si de asta am tras putin,sa nu mi se faca greata.
-In prima declaratie pe care ai dat-o ca martor,ai scris ca inculpatul a lovit victima cu piciorul in stomac.Si atunci erai drogat?
-Nu,atunci nu eram drogat.
-Asta inseamna ca iti mentii declaratia data in faza cercetarilor?
-Domnule Judecator,atunci cand am dat declaratia,eram doar putin baut,bausem doua beri dar,nu eram beat.Stiu ce am scris atunci dar,am facut-o ca m-a amenintat ca daca nu il vorbesc de rau pe inculpat intra peste mine in casa si-mi rupe capu.
-Cine te-a amenintat?
-Nu stiu,ca m-a sunat pe telefon unu cu o voce groasa,ca de tigan si a zis ca ma taie daca nu zic asa.
-Tot in prima declaratie ai scaris ca domnisoara care este filmata de camerele de supraveghere intrand sub masa a facut acest lucru de frica sa nu fie si ea lovita in timpul scandalului.Este adevarat?
-Nu este adevarat.Fata s-a bagat sub masa pentru ca avea treaba.
-Ce treaba avea?Pierduse ceva anume,cauta ceva?
-Nu.Avea treaba.
-Ce treaba mai omule,ce sa caute o fata sub masa daca zici ca nu pierduse nimic/
-Avea treaba cu mine,a Domnule Judecator.Ce sa va spun mai multe,vreti sa si desenez?
-Este a 5-a data cand va schimbati declaratia pe parcursul acestui proces.Se retine in sarcina martorului fapta prevazuta in art...CP-marturie mincinoasa.Data viitoare cand il mai aduce-ti aici doar daca simt ca a mai consumat altceva decat apa cu 24 de ore inainte voi dispune inclusiv arestarea soferului care a facut transportul de retinuti de la penitenciar pana aici....
 In dosarul judecat cei 12 martori au fost arestati,judecati si condamnati la 3 ani cu executare pentru marturie mincinoasa,victima cercetata,judecata si condamnata  la 4 ani cu executare pentru marturie mincinoasa...

Cu spatele la prezent

Sa ma intorc la tine doamna,
spasit si trist de revedere
trezit din somnul zbuciumat al verii
in cruda dimineata a toamnei?
 Mai bine dorm...
Sa te visez din nou in spatele unei ferestre inchise de o mana tremuranda,cu frica traita a unei ploi de vara.
Pe asternutul patului meu sa ramana doar transpiratia rece a visului in care eu nu te cunosteam.Pe tine nu vreau sa te mai cunosc...Ramai umbra,vis,dorinta.
 Imi este frica de ceea ce as putea descoperi in urma explorarilor mele.Voi cauta,mai bine, prin cetati parasite,urmele  unei vechi culturi,amintirile unor vremuri in care tu erai numita alma mater.
Curiozitatea exploratorului din mine a murit o data cu marea descoperire a lumii in care eu nu ma pot regasi.
Este o lume pe care eu nu vreau sa o cunosc mai mult.Imi este suficient atat cat am trait in prezentul ei,infricosat de perspectiva sumbra a viitorului sau,probabil compromis.Mi-as dori sa ma fi inselat,sa fiu catalogat nebun,neadaptat,frustrat...Asta,de dragul unor vremuri in care vor trai copii mei,nascuti tarziu de mama lor.Nu vad ce i-as mai putea invata din lumea asta noua,pe care imi doresc sa nu o fi cunoscut-o.
 Voi mai invata eu cate ceva din trecut,pentru ca,intotdeauna istoria se repeta.Voi fi din nou arheolog,preferand supozitiile acestuia decat certitudinile exploratorului.
 De aceea,acum,cred ca nu vreau sa te cunosc si pe tine in acest context.De frica a ceea ce as putea descoperi.
Voi lua pensula, spaclul,si voi indeparta fara graba si cu emotie fiecare strat de civilizatie,pana voi ajunge in timpul din care  ai plecat.Fara egoism,te voi expune publicului,pe ringul de dans al lumii,ca pe o ultima dovada irefutabila a unei eterne iubiri.
http://www.youtube.com/watch?v=DRDs8MQp9gA

Multi vad,putini pricep,dar sunt toti interesati

 -Ba,te rade lumea,unde dracu te duci cu calu ala legat de masina ca in filmele cu prosti?
 -Unde a intarcat mutu iapa si dracu copii,cat mai departe de prosti ca tine care n-au alta treaba decat sa poarte grija altuia.Zaldi baga nervos in viteza si debraiaza usor cu capul intors in spate la Petre care indemna iapa cu o nuia nedesfrunzita de pe platforma decarosata a papucului.Masina se pune in miscare si iapa incepe sa paseasca sovaielnic fara prea mare tragere de inima din cauza durerilor.
 -Ai grija mare la mana,nu  infasura funia pe mana.Daca se propteste asta pe picioare ti-o rupe de zici ca nici nu a fost,pana apuc eu sa opresc,ii zise Zaldi lui Pana care de pe scaunul din dreapta al masinii si cu geamul deschis tinea iapa de capastru.
 In treapta intai de viteza,foarte aproape de axul soselei,tot acest angrenaj-transport hibrid cal-om-masina se puse in miscare,fiind cel putin curios daca nu ridicol prin ineditul lui.Tot ridicolul situatiei era amplificat de vociferarile lui Petre care indemna iapa sa mearga si saluta,strigand la toti cunoscutii intalniti pe sosea.
Toata lumea radea mai mult sau mai putin fatis.Cei intalniti pe strada,marea lor majoritate fara sa inteleaga de ce trei oameni se chinuie sa duca un cal pe langa masina ,si mai ales prin mijlocul satului,pe sosea,se uitau zambind oprindu-se in loc.Unii chiar si-au facut cruce zambind la incurajarile lui Petre,cel mai vocal dintre toti:"Asa mamaie,fa crucea mare ca dracu i batran".In masina,cei doi,Zaldi si Pana,radeau si ei mai ales de fetele lungi ale soferilor care reduceau viteza circuland mai atent cand ii vedeau.
 Dintr-o masina care venise din spate,pasagerul chiar a deschis geamul si a inceput sa filmeze cu telefonul mobil in timp ce soferul incerca sa mearga in paralel pe contrasens.
 -Zambeste Petre,dar cu gura inchisa,sa nu se vada ca esti chel in gura,ca astia vor sa te faca vedeta pe YouTube,ii striga Zaldi din masina.
 -Sa vezi ce vedeta ma fac eu la stirile de la ora 5 cand m-oi da eu jos la ei cu cu putregaiu asta de ranga si voi incepe sa le explic cum stam cu dreptul la propria imagine,raspunse asta de pe platforma dupa care scoase un tipat-interjectie,gutural si puternic,reminiscenta a vremurilor in care crestea capre.Speriat de tipat,cel care filma scapa din mana telefonul care se facu bucati pe sosea in rasetele celor din masina.De tipat s-a speriat si iapa care se propti pe picioare tremurand de boala si efort.
 Pe trotuar,doi biciclisti,dintre cei care cutreiera tara pe bicicleta din placere,dupa aspect si dotari straini,radeau tinandu-se cu mainile de burta de comicul situatiei create de tipatul lui Petre.
In timp ce,cu un ochi la Petre,cameramanul de ocazie isi strangea cu frica telefonul de pe sosea,unul dintre cei doi straini se apropie zambind de cei trei care stergeau iapa de spuma.
 -Porumb?
Intrebarea ii facu pe cei trei sa se intoarca spre el uimiti de corectitudinea diagnosticului pus cu siguranta  si rapiditate dupa o singura  privire aruncata la picioarele calului.
 -Acum daca a iesit porumbul incep sa apara si problemele,continua acesta intr-o romana perfecta dar cu un usor accent german.Miscarea ii face foarte bine,impiedica inflamarea tendoanelor.Noi ii bagam cu picioarele in apa rece a unui parau si ii lasam acolo cate o zi intreaga.Adoua zi cei mai multi erau buni de munca.
 -Acolo o ducem si noi.Curge pe langa sat o umbra de parau caruia noi ii zicem derea si care are apa mai rece decat ghiolul la vremea asta.Am plecat pe sosea ca e despotcovita si o stricam de tot la picioare daca mergeam pe negru dar,e greu cu tampitii astia care se cred destepti si claxoneaza in spatele animalului sau rad ca prostii fara sa stie de ce.Dumneavoastra unde vreti sa ajungeti?
 -Nu stiu.Mergem cat putem.Ne-am urcat pe biciclete acum doua saptamani la Sibiu si am plecat prin tara sa o mai vedem dar,avem aceleasi probleme cu oamenii care nu-si vad de drumul lor si ne sicaneaza in trafic.
 -Da,asa sunt cei mai multi.Ce nu pot ei intelege li se pare o prostie si rad ca muta la ... pentru a-si masca stupiditatea.Cu toate ca traiesc la tara nici unul nu si-a pus problema motivului pentru care am ales modul acesta,inedit ce-i drept,de a transporta calul,de al obliga sa faca miscare pentru a-l salva..Pe cei de pe aici ii intereseaza mai mult ce fac vecinii decat copii lor.
  Langa ei opri si masina politiei locale din care,Viorel ii saluta vesel si, in gluma,ii provoca pe cei patru:
 -Ce faceti ma,hoti de cai ?V-ati luat la bataie?
 -Inca nu.Mai e timp pana diseara,raspunse usor iritat Zaldi.
 -Pai nu va luati voi acum,sa nu mai bat eu un drum diseara,ca tot sunt aici.Uite cat va spargeti voi capetele si va rupeti oasele,eu completez procesul verbal si nu mai pierdem timpul la post.
M-a oprit unu,cand veneam de la masa,sa-mi spuna ca s-a furat un cal cu un papuc si ca proprietarul fugea cu limba scoasa dupa hoti tipand la ei.S-a trezit simtul civic in romani,concluziona el razand.
 -Nea Viorele,asta e mai buna decat aia cu cainii politisti si ar merita o bataie si un proces verbal dar,trebuie sa plecam ca daca mai opreste aici si Primaru ne trezim si cu aia de la Neptun si ne moare calu pe drum pana le explicam la toti care e treaba cu porumbul la cai si prostia la romani.Haideti mai hotilor,la posturi,ca ne prinde proprietarul din urma si ramane nea viorel fara obiectul muncii.Drumuri bune si sa traiti mai bine,ca vo-ti fi saturat de atata bine,ii saluta Zaldi pe biciclisti si pleca usor catre"baza de tratament si recuperare a  cailor".
 -Al dracu neamt ce ochi a avut.Si-a dat seama imediat ce are iapa.Asta se vede ca a trait la tara.
 -Bai Pana,la tara traiesc si adunatii astia care rad acum pe strada de noi.Uita-te si tu la putoarea asta de om care sta pe banca la ora asta si abia de se mai vede gardu de cucuta si maturica.Are doi metri,casa la tara cu o mie de metri in curte si asteapta ajutorul social sa plateasca ouale luate pe datorie de la magazin.Cum dracu sa nu rada asta ma,care nu are nici macar o pisica in curte,cand el sta cu bidonul de bere rece sub banca si noi ne chinuim cu animalele sa le platim ajutorul social.Neamtu ala,cum ii zici tu,s-a nascut intr-o alta lume,dincolo de munti,unde se munceste pe rupte si e de ras ala care face umbra pamantului degeaba si cumpara oua de la magazin cand el sta la tara.Astia de aici nici cocos de dat la gropari nu au dar,rad ca broasca la inundatii asteptand o noua serie de alegeri.

Acolo unde e iubire...

Acolo unde-i multa iubire,este si multa unire.

 Asa gandea si vorbea  cel mai mare teolog roman-PR Dumitru Staniloaie,profund dar simplu,curat si elevat totodata.Intr-o prelegere din 1993,una dintre ultimele tinute de dansul,inainte de a muri in toamna acelui an,le exemplifica celor prezenti realitatea celor spuse:" Noi suntem adunati aici pentru ca iubim.Il iubim pe Fiul,il respectam pe Tatal calauziti de Duhul Sfant".
 Atunci cand vom constientiza si iubirea dintre noi,cei pamanteni,cei aflati aici,vom fi si uniti.Iubirea exista intre noi,trebuie doar constientizata.Pana cand vom realiza acest aspect vom fi doar adunati,nu uniti.Nu poti pretinde ca il iubesti pe Dumnezeu,in toata splendoarea treimii Sale,urandu-i rodul creatiei.Rezista in timp si constiinte doar ce este rezultat din  iubire.Micile succese,rezultate ale unei adunari sau adunaturi cu scop revansard,sunt efemere ca si pornirile care le-au generat.

 Astazi sunt 18 ani de cand a murit unul dintre putinii oameni care mai vorbeau deschis despre iubire,fara sa-i fie frica sau rusine sa recunoasca iubirea de oameni.Atunci,pe 5octombrie1993,a mai disparut un reper pe care este greu ca societatea sa-l poata inlocui.